marți, 31 august 2010

Dor de tine

Inca o seara in care dorul de tine m-a cuprins...

M-a cuprins atat de tare si nu-mi da drumul de parca ar vrea sa-mi faca rau...

De parca ar fii prins viata si principalul sau scop este acelea de a ma sufoca...

De a stoarce si ultima picatura de viata si de a stoarce ultima particica din speranta ca te voi revedea cat mai curand.


Incep din nou lupta cu amintirile si sentimentele.Ma abtin din rasputeri ca gandurile rele sa nu-mi cutreiere mintea.

Tocmai s-a pornit inauntrul meu un nou razboi,de data aceasta insa, unul greu si lung.


Oriunde as privi , imaginea ta imi strafulgera privirea , fapt ce ma intristeaza din ce in ce mai tare.

E doar o iluzie.

As vrea sa intind usor mana si sa te pot atinge macar cateva secunde...Acest lucru mi-ar da putere sa lupt cu distanta inca ceva vreme.

Chiar mi-ar fii de folos...Tu esti arma fara de care nu pot lupta mai departe.Fara tine ma voi prabusi curand...Corpul meu se va izbii de pamantul umed si va ramane acolo.

Nimeni inafara de tine nu ma poate ridica de jos.Nimeni nu ma va putea readuce la viata.

Singura scapare este chiar sarutul tau...Atat de moale si catifelat...

Doar in clipa in care te voi atinge , convingandu-ma ca tot chinul s-a sfarsit , voi fii gata de o noua lupta .

Te voi privi in ochi iar mainile tale calde ma vor cuprinde usor.

Bratele tale ma vor purta pana in  patul cu asternut moale iar tu imi vei ramane alaturi pe vecie.



marți, 17 august 2010

Ceva ce trebuie sa stii.


Cand te-am ales pe tine,te-am ales pentru ca te-am dorit cu adevarat,pentru ca eram insetata dupa sarutul si atingerea ta.Pentru ca am simtit ca alaturi de tine vreau intr-adevar sa traiesc.
Eu nu te-am ales doar pentru o seara,o zi,o saptamana o luna sau o vara.
Eu te-am ales sa-mi fii aproape pentru tot restul zilelor mele,sa ne incurajam si sa ne sustinem reciproc...Sa nu cedam atunci cand zidul iubirii noastre incepe sa se cutremure , sa invatam impreuna sa tinem piept vietii.Eu am vrut sa ne invatam unul pe altul sa iubim , sa invatam sa ne intelegem si sa ne daruim reciproc acea caldura puternica degajata de sentimetul ala pur...stii?
Cel mai pur sentiment...DRAGOSTEA.
Eu am ramas cu tine pentru ca intr-adevar te iubesc.
Eu te-am ales crezand ca in ochii tai vad si soarele si fulgii de nea, si marea si muntele , si fericirea si tristetea si viata si moartea.Eu te-am vrut pe tine , nu doar pentru zambetul tau aparte si aspectul tau.
Te-am ales pentru felul tau de a fii crezand ca se potriveste cu al meu.
Eu m-am ascuns in bratele tale pentru ca am sperat ca voi avea mereu loc acolo si am ales sa ma strecor in inima ta crezand ca n-o sa-mi ceri chirie pentru locul ocupat si ca n-o sa fie nevoie sa ies de acolo niciodata.Eu nu m-am gandit nicio clipa ca as putea sa-ti gresesc,nu am vrut niciodata sa te ranesc sau sa te fac sa te simti vinovat vreodata .
Eu am vrut sa-ti modelez caracterul cu blandete nu cu manie.Am vrut sa te fac sa fii iertator nu numai cu ceilalti ci si cu tine.Cand te-am ales am crezut ca o sa pot sa invat sa fiu la fel de vesela si plina de viata ca si tine.Eu nu am intentionat sa te indrept spre tristetea cu care iti vorbesc eu uneori.
Cand am ales sa te cunosc mai bine , nu am facut-o din simpla curiozitate.Eu am facut-o doar pentru ca vroiam sa cladim un sentiment puternic impreuna iar baza acestuia o constituia exact cunoasterea.
Eu niciodata nu am refuzat sa te iert sau sa vorbesc cu tine atunci cand mi-ai cerut acest lucru.De aceea , nu regret ziua in care te-am ales, este poate , una din cele mai bune alegeri facute pana acum.

Vrei un nou inceput?Nu...ti-e teama de sfarsit.






Toate inceputurile sunt frumoase.E acea perioada in care plutesti , in care ai o lume numai a ta suuuusss pe un coltisor de nor si refuzi cu incapatanare sa cobori de acolo indiferent cine ti-ar impune sa faci asta.
Perioada aia cand persoana de langa tine pare geniala,magica,desteapta,frumoasa,intelegatoare,buna,cuminte,poate chiar perfecta. Mdaaaaa.
Toate acestea pana cand apar problemele ...fie ele mai mici sau mai mari ...
SI apare primul obstacol...Hmm...unul dintre voi greseste... Prima dezamagire...
Wow ! groaznic...lacrimi...discutii aprinse...lungi...gesturi disperate.
Si treci in momentele alea prin toate starile ...Esti si trist si tensionat si nerabdator si incapatanat si orgolios si tot asa , pana cand cedeaza unul dintre voi. Bineinteles ca toate astea nu se vor oprii aici... Se mai gaseste cate o persoana sa se bage intre voi , sau glumele unuia dintre voi sunt intelese gresit ...Ori pur si simplu aveti o zi mai proasta. Si tot asa,calitatile partenerului tau de viata parca se imputineaza...
Intelegatoare?
* Neahh...nicidecum.-Taiem de pe lista.
Buna?
*Nu prea.-Taiem si pe-asta.
Cuminte?
*Nu...asta niciatat.-Eliminam si asta.
Si ?

Ce mai ramane?
Pana la urma ajungi la concluzia ca lumea ta minunata defapt nu-i atat de minunata si persoana de langa tine nu-i nici pe departe perfecta din contra e plina de defecte.

Dar oare asta e tot ce conteaza?
Iti educi gelozia si mania. Incerci sa faci totul sa mearga din nou.
Te zbati...te zbati...

Uneori iti iese.
Alteori nu.

Finish ?!

Nu mă lăsa să cad.



Si te doare al dracu de tare cand vezi ca incepi s-o scapi din mainile tale,cand vezi ca usor,usor o pierzi.
Da,si incerci s-o recuperezi.
Faci promisiuni.
Te gandesti de mii de ori la ceea ce ai facut.
Ai vrea sa stergi ziua sau zilele alea urate.
Sti ca i-ai gresit si repeti la nesfarsit ca vrei sa-ti indrepti greselile si ahhhhhhhhhhhhhh ! iar o dai in bara.
Te gandesti la tine ca esti complet dezorientat , nu stii cum sa mai procedezi, dar...
Te-ai gandit la ea?
Te-ai gandit cat te poate iubi?
Cu toate astea...ea te poarta acolo, la ea in suflet si nu renunta la tine.
Si-ti da timp sa te revansezi fata de ea.
Si trezeste-te , frate poate fii prea tarziu.
Grabeste-te...
Priveste-o in ochi cand ii vorbesti...
Sau poate...
Poate nu-i nevoie sa te trezesti.
Poate nu ai ce sentiment sa reinvii...
Poate s-a stins de mult ce simteai pentru ea...

miercuri, 11 august 2010

Dependenta de tine


Uneori simt atat de tare nevoia de tine incat nu ma pot abtine sa-ti caut mirosul in orice lucru de-al meu.
Mi-e dor de tine in fiecare minut si te vreau din ce in ce mai tare chiar si atunci cand esti langa mine.
Parca orice lucru are legatura cu tine :(
Ochii mei te cauta si te vad doar pe tine :(
Buzele mele se completeaza doar cu ale tale...
Pielea mea tanjeste dupa atingerea ta :-<
Iar sufletul mi se incalzeste doar cu a ta dragoste :-<
TE IUBESC :(

Mi-e dor...




Mi-e dor de copilaria mea zbuciumata , cand nu aveam nicio grija...cand nu stiam cum sunt oamenii defapt,cate fete au,sau cat rau iti pot face.As vrea sa dau timpul inapoi si sa pasesc pragul gradinitei cu pereti colorati si cu panouri cu eroii din povesti.
As vrea sa o vad din nou pe bunica cum vine dupa mine la ora doisprezece ridicand usor capul sa ma zareasca printre copiii ce ieseau pe poarta gradinitei.
Mi-e dor sa merg pe aleea scolii visand sa ajung si eu in clasa intai.Mi-e dor de infatisarea mea si de privirea nevinovata de atunci:O copila micuta , cu parul saten (ca si acum) prins in doua codite inegale legate cu pampoane colorate.
Mi-e dor de amicii mei cu care ma jucam pana tarziu in nisip , sau faceam mancarea noastra specifica si extrem de ciudata cu ingrediente deosebite cum ar fii :pamantul , frunzele etc.
Pare prostesc uneori dar parca tot ce e in jurul meu ma leaga intr-o oarecare masura de vremea copilariei.Nici macar nu am realizat cat de repede am crescut,cate s-au schimbat in jurul meu...Am pierdut persoane dragi,am invatat ce inseamna moartea ,ce inseamna greutatile , ce inseamna sa ti se spulbere un vis , sa nu-ti poti indeplinii o dorinta , sa fii descurajat.
In acelasi timp am castigat prieteni noi , am invatat sa inteleg oamenii , sa fiu mai rabdatoare , sa stiu sa astept pana obtin ceea ce-mi doresc.
Am invatat ca nu toate vor fii asa cum vreau eu , ca nu toti au aceeasi parere si nu gandesc la fel ca mine.
Acum stiu ca nu exista numai zile bune,ci neaparat trebuie ca zilele frumoase sa fie umbrite de unele neplacute ,zambetele platite cu lacrimi si tot asa.
Am invatat ca multi oameni se straduiesc din rasputeri , poate chiar intreaga viata sa para ceea ce nu sunt , insa cu ce folos ?
Trecerea timpului mi-a aratat ca viata nu inseamna doar bani si munca...Toate acestea ar fii in zadar daca le-ai detine singur.Si iubirea poarta un rol foarte important.
Pe zi ce trece imi dau seama cat de complicata si nedreapta e viata si ca oricat de mult te-ai stradui nu ai cum s-o intelegi.
Cu toate ca acum stiu multe lucruri ce atunci nu le stiam , mi-as dori sa nu le cunosc...sa nu fiu constienta de toate astea.
Era mult mai usor atunci.Vedeam totul perfect,aveam tot ce imi doream si nu pentru ca acum nu as primi aceeasi atentie ,ci pentru ca nevoile si pretentiile cresc odata cu varsta insa toate acestea atrag dupa sine si aparitia unor indatoriri care se suplimenteaza zi de zi cu ceva nou si care iti ingreuneaza extrem de tare existenta , te fac sa-ti pierzi copilaria si sa-ti dai seama cine esti si ce rol ai tu defapt.
Precizand toate astea, pot sa afirm cu tarie ca realitatea-i cruda si viata si mai si , insa totul are un rost iar trecerea timpului si etapele vietii sunt necesare pentru formarea personalitatii fiecarei fiinte umane.
Sfarsit ! :">